Archives

Aprilie in Tenerife

Multumesc vulcanilor oceanici pentru ca au creat franturi de paradis. Multumesc fortelor naturii pentru recifii de corali si scoicile uriase ce se inmultesc incredibil de interpretabil :) ))

O mare albastra e ca un monstru viu si imblanzit. Pana ce il provoaca natura si se razbuna pe tot ce ii sta in cale… Nu as mai vrea atunci sa fiu in preajma.

Cand eram mica abia asteptam vara sa merg la mare. Aveam 4 luni cand am vazut prima data marea si de atunci aproape in fiecare an trebuia sa ajung la mare. In 2010 am fost chiar de 2 ori, iar in 2011 am vazut-o din mai mai multe tari. Senzatia pe care o aveam cand vedeam marea copil fiind, e o bucurie de nedescris: din tren, spre orizont, de unde soarele rasarea din apa. “Treziti-va, copii, sa vedeti rasaritul!” Era un must sa ma trezesc inainte cu 2 ore sa opreasca trenul sa privesc rasaritul si n-am zis niciodata “nu”. Cred sunt printre cele mai frumoase amintiri din copilarie. Cele 7 zile erau magice. O multime de prieteni (temporari, din pacate, pentru ca n-avem facebook, nici macar messenger pe atunci) de care o sa imi aduc aminte si pe care mi-as dori sa ii rentalnesc. Aventuri colindand statiunea (da, in Romania, asa era in anii ’90, dragii mamei), aventuri la discoteca – unde intram mintind ca mi-am uitat buletinul acasa – doamne, cat mai asteptam sa implinesc 17 ani, sa ma lase si pe mine sa ma machiez, sa stau mai mult seara, sa fiu adolescenta ! acum nici nu stiu unde au zburat ultimii 7 ani, sau ce am facut atata vreme.

Stiti sentimentul despartirii de cineva drag? un prieten sau un viitor fost prieten? exact asa era in ziua cand plecam de la mare. Cel putin jumatate de drum cand derulam tot ce am facut. Cealalta jumatate era curiozitatea de ce ne asteapta nou acasa. Cel mai dureros era cand plecam indragostita si stiam ca nu ne vom mai vedea niciodata (marea era la 12 ore distanta cu trenul si un an pana data viitoare).

Daca in ultimii doi ani am vazut marea de 7 ori, anul acesta o vad in fiecare zi. Din martie 2012 m-am mutat in Tenerife. Da, stiu, aici nu e mare, e ditamai oceanul. Si nu e Bulgaria in vecini, ci tocmai Africa. E incredibil tot arhipelagul. Vulcanii, cactusii, palmierii soparlele si chiar si soparlele – un imens pamant nascut din mare ce lasa viata sa se dezvolte. Pana acum n-am fost decat pe Tenerife ; Gomera se vede extraordinar – zici ca e un dinozaur adormit ce e pe cale sa fie calcat pe coada. Sincer, ma sperie imensitatea naturii din centrul insulei sau puterea oceanului cand e nervos. Sunt si istorisiri despre cum poate disparea oricand aceasta insula printr-o crepatura adanca depeste un km ce s-a format in centrul ei. Daca o jumatate de insula se scufunda se va forma un val ce va ajunge chiar si in SUA ce va sterge omenirea. Planeta noastra pare a fi un glob de apa cu insule plutitoare ce au cateva miliarde de ani vechime si tot atea populatie umana. Restul sunt plante, animale si cativa dintre fostii mei prieteni. Glumeeeeeeesc ! :) ))

Anyway, sa trecem la treaba !!! In primul rand, pe 17 aprilie, am implinit aproape 25 de ani. Partea buna e ca a fost o petrecere chiar tare (cu tort, sampanie, cocktailuri, trandafiri si muuulte shoturi), dar partea rea e ca m-am cam inmuiat si tre’ sa incep sa merg la sala. In al doilea rand m-am facut asistenta de magician ! Alex, prietenul nostru din Tenerife s-a inspirat de la prietenul nostru Cristi Gog din Cluj si s-a facut magician. Impreuna am invatat o multime de trucuri si urmeaza sa avem primul nostru spectacol pentru romanii din Tenerife fix de ziua lui Alex, pe 26 aprilie. Asadar, cei care doriti sa ne vedeti, va rog trimiteti « magic fixpink » la nr de telefon 1234* pentru live show. Tarif indubitabil :) )

Sunt deja de peste o luna in Tenerife. Azi a fost o zi faina. Foarte calda pentru plaja, m-a muscat pentru prima data o meduza, am ajutat la transformarea unui pub si am invatat un truc nou de magie. Imi plac mai mult zilele productive in care suntem activi. Bineinteles ca cele mai frumoase sunt cele in care vizitam cate o bucata din insula : ba Teidele, ba Gigantii, ba Masca, ba un alt resort luxos sau pur si simplu cunoastem oameni noi. Aici diversitatea si frumusetea te scoate din casa si iti da posibilitatea sa zici in fiecare zi “wow, suntem in Tenerife!”

Luna aprilie, cu tot cu sarbatorile ei, e doar o alta luna de venit in vacanta pentru turisti. Aici e greu sa fii localnic si sa mergi in fiecare zi la job cand vezi mii de turisti ce cauta doar relaxare ziua si distractie noasptea. Te enerveaza. Dar ce misto e sa n-ai grijile din Romania, sa nu te plictesesti de anotimpurile si schimbarile lor, de aceleasi localuri si aceleasi obiceiuri greu de schimbat. Fara suparare, dragi prieteni, mi-e dor de voi, dar va prefer aici unde putem merge la plaja tot anul, nu doar la strand in weekend si unde putem vedea si muntele si marea in aceeasi zi. Nu contest si recunosc ca mi-e dor de Cluj unde sunt cateva locuri superbe si de neilocuit, dar per total, mai degraba stau pe plaja decat in parc. Imi doresc sa pot sa raman cat mai mult prin locuri asa frumoase, sa vad si altele si sa imi gasesc locul preferat. Mai am in plan o alta tara anul acesta, dar inca va las in suspans.

Sper ca ati avut sarbatori frumoase, ca aprilie v-a adus bucurii si va multumesc pentru urarile si gandurile bune trimise. Mie mi s-a stricat cartela fix de ziua mea si telefonul mi-e stricat pana joi cand primesc pachet din tara (deci trimiteti-mi acum ce v-a ramas:)))

PINKisses!!!

imi trebuie, imi trebuie, imi trebuie!!!!!!!!!

Imi trebuie un Pdl-ist!

Imi trebuie o contabila!

Imi trebuie un director, un manager, un distribuitor, un binefacator, un sponsor, un orice!

Sunt in criza de timp, de varsta, de mancare/silueta si informatii!

Imi trebuie totul venit pe rand si gata!

Imi trebuie un popa sa ma ierte pentru ca nu le fac pe toate ortox si imi trebuie si un pat moale si pufos sa-mi dea visele inapoi!

Doamne, sunt un puzzle nefacut! imi trebuie degete pricepute si ochi ageri de vulpoi! imi trebuie, imi trebuie, imi trebuieeeeeeeeee! Toate astea pana in 17 decembrie – dupa ma calmez. ;)

de cine ai avea nevoie?

Cum ar fi să mă întrebi cine ţi-ar putea oferi locul de muncă visat?

Cum ar fi să-ţi spun cine te poate înveseli într-o după-masă ploioasă?

Sau să cunoşti cel mai bun fotograf şi să afli că stă fix în Cluj, la tine în cartier?

Ai cunoaşte un scriitor care ţi-ar povesti tainele poveştilor în care te regăseşti?

Sau poate vrei un bucătar să te inspire la micul dejun?

 

Cât ai da să te delectezi cu asemenea informaţii?

Sau spune-mi unde să le găsesc? Pe mine chiar m-ar interesa. :)

 

Ia şi scrie-mi mai jos, oricare ar fi părerea. Mulţumesc! :)

 

ps: azi e ziua fratiorului meu! la multi ani si tie si mie ;)

love in war!

Dupa finala Cupei Stanley la hochei, suporterii canadieni au iesit nervosi in strada sa porneasca niste scandaluri cu americanii invingatori.

Nimic nou, pana aici, daaaaaaaaar desi nu-mi place hocheiul, altceva m-a atras aici. Priviti imaginea de mai jos si gasiti diferentele intre…

…diferentele dintre dragoste si razboi! :)

isn’t that hot?

2 tineri sarutandu-se la cativa metri de niste lupte periculoase de strada.

cine se recunoaste in imagini este rugat sa anunte autoritatile!

ps: azi e ziua mea :) din nou

Depresie la cuptor cu garnitură de lipsă ocupaţie

Începând de azi sunt în depresie. Ţigări, cafea, mutre și tastatura asta uzată. Anita, in your face, are impresia că nu știu și nu văd. Mă ia cu zile bune și speranţe deșarte. Well, my dear, stop kissing my ass, cuz i’m not buying! Horoscopul de azi și cel de mâine mă invită la o săptămână de depresie. Merci! Că n-am nicio șansă de realizări și nici un anturaj de calitate. Plec pe marte! Fără zâmbăciosul ăla ce cântă și sper să mă ard toată acolo. Să mă fac praf de stele și să cad peste voi la noapte. Să simţiţi gustul meu amar și să tușiţi de nervi. Să mă suflaţi mai departe în fumul unei ţigări și uitaţi că am fost. Nu mă sinucid, dispar o vreme, că nici mesaje de amor nu mai primesc. A, și episodul următor să-l facă o altă ea! M-am săturat de aventuri. M-am săturat de vânt și de coafuri irezistente. Vreau stabilitate. Anunţ matrimonial: tânără depresivă și singuratică intenţionat. Nu vreau pe nimeni, vreau să nu-mi mai ia foc grătarul în tigaie într-o bucătărie plină de oameni. Mda. Nu mai știu să gătesc. Bine, n-am știut niciodată s-o fac cum trebuie, însă așa mi-a zis mami. Îmi pare rău, bărbaţi fără talente culinare, nu ne completăm! În cel mai bun caz pot fi gătită.

Cum mănânci delicateţea? Cu grijă și pe proprie răspundere. Cu ambele mâini și cu moderaţie. Cu intenţii serioase și cu riscul dezamăgirii.

Indicaţii: la sfârșit te lingi pe degete și savurezi până la ultima picătură.

Se poate stinge cu alcool în neștire.

Nu se împarte.

Recomandarea bucătarului: frișcă sau topping de ciocolată.

Pentru diabetici: sare și piper.

Poftă bună!

ps: azi e ziua mea.

La Mulţi Ani! Mulţumesc!

La mulţi ani!

A trecut și ziua de 17 aprilie și deci și ziua mea. Știam că o să fiu la București dar nu știam că n-o să am timp nici să răspund la mesaje, de cum să mai scriu ceva pe blogul meu mirific.

ai primit un mesaj

La mai mulţi ani decât ţi-ai fi imaginat vreodată! La mai mulţi bani și bărbaţi buni, deștepţi și cu simţul umorului care să îţi îndeplinească până și dorinţele pe care nu știai că le ai. Însă cel mai mult îţi doresc ca viaţa să te ducă unde vrei tu să ajungi și să poţi spune că a meritat tot. La mulţi ani!

Ps: ar fi ceva să văd numele de fixpink pe toate clădirile din ţară :D scris mare și roz

Vreau să te aud cum zbieri de fericire, cum îţi curge sclipici din buze de la atâta râs și cum aura ta e vizibilă la kilometric întregi. Vreau să te pup și să îţi urez La Mulţi Ani! și la 69 și la 96 o să fii tot Fix Vio, așa că nu-I niciun stress. Să fii cuminte de azi înainte :D

La mulţi ani, Vio! Drumul să-ţi fie presărat cu trandafiri!o zi plină de arome și-un an MEGA înflorit!10 boboci la licenţă!

La mulţi ani, frumoasă domnișoară! Fiecare aniversare să-ţi aducă faţa tot mai luminată, minte tot mai deschisă, trup tot mai frumos, inspiraţie năucitoare și mult succes, asta înseamnă fluturașul tot mai gras. Împlinire, dragoste, sex, pasiune, absolut tot ce îţi dorești, căci meriţi!..but only because you’re a goddess! Be happy, sweet child! Today everything’s about you!…and tomorrow …and always it should be! Have fun! Muah!

Mulţi aaani! Sorry de întârziere da chiar I forgot!știu că ai să mă cerţi, și-apoi ai să mă ierţi că și eu te iubesc, mult! Happy birthday! Pupuloi mari.

La mulţi ani cu întârziere, pt că sunt regină și pot! Hipsteriţa..*some text message is missing*

Să învăţ tot ce-I mai bun, să fac cele mai bune alegeri, să primesc ce-I mai bun, să mi se îndeplinească toate dorinţele, să fiu fericită, sănătoasă …etc etc cu prefixul mega la toate.

Cel puţin 50 de oameni mi-au scris, mi-au spus sau mi-au cantat “La mulţi ani!”

Și dacă sâmbătă mi-am adus aminte de cineva care n-a făcut-o, duminică și chiar și luni, m-a sunat. La București lumea folosește mult “băi” și cred că am deprins un pic că îmi vine să zic: băăăăi, mulţumesc!

Ziua mea a început vineri de dimineaţă când am am început maratonul rochiilor sexy. Ăsta era unul dintre micile scopuri pentru care am fost eu de fapt în capitală: să-mi iau o rochie giga mega sexy (pentru banchet – ca să mă placă măcar la sfârșit colegii, deși colegele o să mă urască și mai tare). Mi-am luat 2 mai mici că stăteau al nabii de lipite de mine și na…mi-a fost milă hihi :D da’ mi-am luat-o și pe a 3-a, aia de îţi rupe ochii. Haha.

Seara mi-am început-o verde. În studio la Happy Fish și deci în Canalul Verde. Mare, tare și frumos – studioul. Cât artistu’ de Gojira a mai făcut un delight, eu m-am asortat cu decorul: pereţi verzi, canapea cu perne albastre, o păpușă galbenă și un căţel al tuturor. Apoi mi-am luat 2 berbeci și am tăiat-o prin locuri mai publice: străzi înguste, pavate tâmpit, dar pline de mese, felinare și oameni pe scaune și pe lângă …situaţie. Dacă Lăptăria lui Enache vă spune ceva, atunci puteţi să vă aduceţi aminte, dacă nu, să vă imaginaţi: etajul 4 al Teatrului Naţional cu cea mai cunoscută terasă: La Motoare. Undeva numit El Grande Comandante cu Salitos și muuultă lume. Apoi hai la Arenele Romane unde trebuia să fie Logistics dar norul vulcanului i-a reţinut, la fel ca pe James Zabiela la care aveam din nou invitaţie. Am transpirat în faţă la un dj de care nimeni n-avea habar și pe la 5 dimineaţa am ajuns într-o clădire la un private party unde nimeni nu știa cine e gazda. Pastilaţi, hipsteri și tot felul de persoane dubioase cu care eu cel puţin m-am înţeles pentru că era ziua mea și toţi erau obligaţi de nebuna de Kiky să-mi cânte La mulţi ani chiar și pentru a sta în preajma mea. Afoni, dar totuși supuși. Felicitări, domnilor, aţi trecut testul, luaţi loc la noi în celulă! :D

Am ajuns pe la micul dejun în casă, am aţipit printre mesaje și telefoane și am zis “și eu te iubesc” la toată lumea :D M-am întâlnit apoi cu egoistul care n-a fost egoist decât cu mine – adică nu m-a împărţit cu nimeni – am pălăvrăgit ca pe vremuri și am mers cu 220 la oră pe sub pasaje. Loveable!!! Singurul om care s-a chinuit să-mi ia cadou propriu-zis a fost unul pe care nu l-am văzut în viaţa mea și cu care din păcate n-am putut sta mai mult de 5 minute de vorbă. Întâlnire ca glonţul… Brusc m-am transformat într-o mică legumă și de-abia mi-am păstrat …ăă..cum zici sexyness în română? :) )

Bun. Deci am primit urări chiar și azi și încă mai aștept de la uituci. Oricum deși oficial în fiecare lună pe 17 e ziua mea, de fapt în fiecare zi e ziua mea numai că nu trebuie să zic mulţumesc de atâtea ori :D hehe

Azi noapte au venit 17 prieteni la mine și m-au pupat triplu și am primit și flori și cadouri și bomboane și tort și mulţi ani și tot ce îmi doresc :D evident am fost un titirez roz și mi-a mega plăcut. Mega, am spus! :D

Mulţumesc!

knock out pe messenger


El vine în Cluj, ea merge sǎ-l vadǎ, vorbesc 10 minute pentru a doua oarǎ live de când se cunosc. Ea pleacǎ acasǎ fǎrǎ mǎcar sǎ-l salute sau sǎ-i ureze “drum bun” spre sud.

A doua zi pe messenger:

El: sǎru’mânaaa

Ea: servus

El: ce faceţi doamnǎ?

Ea: pierd vremea. Prin pat.

El: pot sǎ-ti zic ceva? Oarecum dubios?

Ea: te rog!

El : nu cred cǎ îţi dai seama ce aurǎ sexualǎ ai…sau mai grav, îti dai :D

Ea: acum ar trebui sǎ ma unflu în puf (cǎ pene nu am) şi sǎ-ţi zic cǎ sunt mega constientǎ…da’ aşa nu-s în starea aia…ba chiar sunt în starea aia deprimantǎ în care TREBUIE sǎ-mi aduci aminte :)

El: doamna mea esti incredibil de porno! Într-o manierǎ foarte elegantǎ.

Ea: direct la corason!

El: paradoxal, eu sunt atât de timid încât mi-e nu-ştiu-cum sǎ-ţi zic chestiile astea pe viu

…………..[Bla bla bla – non sens]……………

El: ai o aurǎ de mǎ furnica pe spate de câte ori mǎ uitam la tine…

Ea: te întorci curând la Cluj?

El : nu ştiu. De ceeee ?

Ea : ca sǎ îmi dau seama de ce mǎ vrǎjeşti în halul ǎsta :) )

El : pǎi nu te vrǎjesc, sau te-oi vrǎji, dar nu urmǎresc nimic, adicǎ eu-s un idiot foarte sincer…

Ea : îmi placi. Vorbeşti puţin da’ ok.

………….[bla bla bla...]…………..

El: sǎ lǎsǎm afacerile şi sǎ ne întoarcem la chimia noastrǎ.

Ea: aici rǎspunsul tǎu era “plǎcerea”, dar e ok, am dedus-o

El: rezumând: eşti o femeie foarte mişto

Ea: încǎ susţii asta dupǎ ce am vorbit atâta? :)

El: nu ştiu. Mie îmi placi.

Ea : sau stai. Mai devreme eram porno. Acum sunt doar mişto. Preferam porno, deci trebuia sǎ tac.

El: mişto include porno. Nu e şi reciproc. Acum trebuie sǎ te conving sǎ-mi porţi fularul (doar fularul) şi pǎlǎria, evident [ea fǎcuse o remarcǎ drǎguţǎ cum cǎ i-au plǎcut]

Ea: îmi place cum gândeşti.

El: atunci eu sa port doar gândurile.

Ea : perfect !

El : aş fi intrat pe discuţia asta asearǎ dacǎ nu erai înconjuratǎ de atâţia masculi feroce care sǎ se sfâşâie între ei pentru tine.

Ea : dacǎ pocneai din degete, îţi fǎceau loc. Sau dacǎ îmi spuneai, bǎteam eu din palme şi se rezolva.

El : sincer, mi-era fricǎ de o pereche de palme peste bucile obrajilor – lucru care nu m-ar deranjaaaa deloc în alte circumstanţe. Paradoxal am şi o oareşce candoare :)

Ea: nu mǎ îndoiesc, dar totuşi n-a funcţionat aura îndestul?

El: ţi-am zis cǎ-s tare rezervat, dar momentul x s-a consumat acum, simt cǎ-ţi pot spune toate porcǎriile din lume. Ca sǎ scurtez: doamna mea, data viitoare vreţi sǎ fiţi a mea? Ambalatǎ în pǎlǎrie şi fular, evident.

Ea: aş înroşi dar nu-mi stǎ în fire. Vrei un rǎspuns obiectiv?

El: sper sǎ fie da…altfel, încet şi sigur, aura o sǎ mǎ consume.

Ea: nu vreau sǎ par nici misterioasǎ, nici uşoarǎ (mai mult decât sunt) dar aura mea va trebui sǎ joace în locul meu aici.

El: mǎ scoate din minţi ambiguitatea femininǎ

Ea: iar pe mine lejeritatea masculinǎ.

El: mda. Eu tot te vreau! Oricând! Exact asta vroiam sǎ-ţi zic…nu ştiu dacǎ o sǎ consum eu pasiunea pentru tine dar mǎcar ţi-am « futut » orgoliul feminin.

Ea: :) trebuie sǎ ies.

El: am înţeles…te pup, ai grijǎ. Aaa! TE VREAU RAAAU!

Ea: ;)

După alte câteva zile și nopţi de discuţii infinite despre dorinţe și atitudini mai mult sau mai puţin corespunzătoare se ceartă. El se supără, ea râde. Nu mai vorbesc 2 săptămâni.

Ea : :*

El : deci mă iubești.

Ea : pupă-mă și taci !

El : oricând și oriunde !

Ea : de ce nu mi-ai mai scris atâta timp ? sau m-ai lăsat să cred că ești mega orgolios ? sau m-ai lăsat să văd cât rezist fără atenţia ta ? sau pur și simplu ai stat să mă vezi cum dau click și încep conversaţia călcându-mi orgoliul feminin ?

El : dacă ţi-aș spune că întâmplarea a făcut să-mi moară bunica și să fiu cu gândul în altă parte… ?

Ea : scuză-mă că râd dar pur și simplu mi se par amuzante situaţile în care se întâmplă ceva cu totul neașteptat de mine :)

După alte două săptămâni el îi spune că s-a îndrăgostit de o domnișoară mult mai tânără.

Ea râde din nou.

Azi e ziua mea. La mulţi ani ! mulţumesc !

Ea râde din nou.

dot the I

Când Spania și Brazilia fac dragoste într-un pat englezesc

Ea: Un baiser c’est le point sur le “i” du mot aimer. In English is: A kiss is  dot the “i” on the word love.

El: Yeah but there is no “i” in love.

Ea: Well, then i guess it doesn’t work in English, does it?

Un film foaaaaaaaaaaaaarte drăguţ :D mostra

Recomand celor ce admiră zâmbetele frumoase, practică săruturile lungi, adoră femeile temperamentale și buzele roșii.

ps: azi e ziua mea :D

m-am enervat un pic

Mă enervează:

Când cineva mă place mult, se învârte pe lângă mine și îmi fură din atitudine. Ok, înţeleg nevoia de schimbare și afirmare a unui biet muritor dar n-o fructifica în neștire! De obicei sunt interesată de evoluţia oamenilor din jurul meu. Îmi place să știu ce au mai făcut, scris sau cu cine ies la bere. Mare mirarea și nervii mei când aflu adevărul: oamenii în lipsa mea sunt mai plictisiţi dacă nu plictisitori și cunoscându-mi obiceiul de a mă afirma, încearcă și ei, dar așa nu le iese…Hai să zicem că unii dintre ei își fac blog. Îmi place că cei inspiraţi de subsemnata nu mă uită așa ușor și cel puţin o dată mă amintesc printre rânduri. Am citit multe despre mine în paginile prietenilor mei. Trebuie să recunosc că nu am fost scăldată în lapte și miere dar a fost amuzant. Iar publicitatea negativă nu există, nu-i așa? :) )  Dar să-ţi faci blog doar ca să ai și tu? Eu măcar mi-am făcut blog obligat-forţat. Şi uite că așa îl amintesc și pe Andrei, cel care m-a obligat să-mi trag blog pentru nota 10. Niciodată nu am citit bloguri și nici nu m-a atras a-mi face. Şi am postat eu ceva pentru curs și începe proful să îmi proiecteze tema și să râdă în hohote de ea. Împreună cu el alţi vreo 100 de colegi care nu se prea dau în vânt după mine nici acum. Nu am fost prezentă la cursul respectiv dar enervate mi-au fost urechile când am auzit întâmplarea. A doua zi m-am răzbunat: mi-am tras blog!

Mă mai enervează:

Când cineva mă place da’ nu-mi zice că mă vede pe mine ţanţoșă tare și greu de impresionat cu dulcegării. Păi ziiiiiiiii-mi că nu te împușc! iar dacă e băiat mi se pare normal să o facă el primul – mie și dacă îmi place garsonul e cam degeaba pentru că sunt domnișoară și mi se pare normal să vină baiatul la mine. Bun, nu neg varianta în care mie îmi place de el și merg și-i zic. Dar e atât de evident că și lui o să-i placă (vreo 2 săptămâni) iar eu o să mă plictisesc că nu am avut parte de nicio cucerire – nici din partea lui, nici din partea mea. Așadar de aici chinurile mele privind iubirile scurte. Sunt scurte ba că nu am răbdare, ba că mă plictisesc.

Şi cel mai tare mă enervează:

Când eu nu-s destul de inspirată să schimb situaţia enervantă. Ştiu că mă enervează click-urile aiurea în pagină, refresh-urile inutile din reflex, pleoscăiturile în liniște sau colegii de cameră ce nu vorbesc. Dar nu întotdeauna pot spune cuiva să nu mai dea click pe propriul lui calculator fără să zâmbesc, să nu mai pleoscăie când mănâncă fără să-i dau eu ceva de mâncare și nu întotdeauna știu ce aș vrea să aud de la un coleg de cameră cu care n-am nicio gară. Dar merg înainte sau acasă unde fac cel mai mare exerciţiu de stăpânire a nervilor. Da’ mie imi plac provocările :D

ps: Azi e ziua mea. In fiecare zi de 17 e ziua mea. Azi o impart cu dragul si scumpul meu prieten Pixel. Te iubesc! La mega multi ani!