Totul e în regulă? Sau regula e totul?

Ştii calmul apei dinaintea furtunii? Acum nici dacă aș arunca o sticlă cu un mesaj care ar conţine cel mai mare secret al meu nu s-ar întâmpla nimic. Totul e atât de liniștit încât nici muzica nu mă mai mișcă. Secrete. Ha! Eu nu am niciun secret. Ba da! Am un secret pe care îl mai știe o singură persoană, se pune? Dar nu cred că știu niciun lucru pe care să nu îl fi împărtășit cu cineva. Dacă mă întrebi de ce și te-ai uita în ochii mei o clipă înainte să-ţi răspund, ai ghici.

Dacă mă întrebi apoi de ce sunt singură o să-ţi răspund: pentru că el vrea o femeie care preferă să facă sex oral mai mult decât una care să-i vorbească (echivalent cu bătaia de cap). Nimic anormal, mi-ai răspunde. Ţi-aș mai aminti de gelozie. Îmi place să am cel mai bun bărbat care mă face să-l iubesc. Femeile aleg bărbaţii. Femeile aleg întotdeauna pentru că bărbaţii sunt creaţi în așa fel încât să fie dependenţi de ele și să recurgă la cele mai nedemne poziţii de regi – preferata mea: în genunchi. Nu suport să-mi văd bărbatul cu altă femeie. Oricum o privesc de sus – de asta prefer să nu dau ochii niciodată cu fostele (nu se știe niciodată care e mai inteligentă decât mine) – dar îi răspund politicos orice ar fi. Îmi place să aprind focul fără chibrituri. Îmi place să fac un bărbat gelos. De ce? Nu pentru că îmi demonstrează că mă iubește (mai mult), ci pentru că mă satisface felul în care nu mă scapă din priviri în momentele alea, felul în care i se citește nesiguranţa și dorinţa de a fi singurul meu univers. Dacă un bărbat nu-mi oferă satisfacţia asta devine plictisitor.

Sunt nefericită. Singurul bărbat care mă iubește în halul în care să-și rupă braţele puternice în lupte crâncene pentru onoarea mea, mă urăște. Paradoxal, și eu pe el.

“Ești cea mai rea femeie din lume! Din miile pe care le cunosc niciuna n-are otravă să-i curgă prin sânge și foc să-i ardă în voce!” Minţi! Îi spun eu ca să vorbim despre femeile lui. Le urăsc pe toate pentru că niciuna nu e mai bună decât mine și toate îl au în splendoarea lui de care uită când e în preajma mea. Singura diferenţă e că ele îl au o noapte iar eu îl am toată viaţa. Îl ador cât poate fi de educat după ce eu i-am spus de atâtea ori cât e de prost. Înnebunesc când îl văd atât de aranjat la orice oră când amintesc cum mă întreba pe mine cu ce să se îmbrace. Nu, nu e fostul meu prieten cu care mă iubesc și nu putem fi împreună, e numai … sânge din sângele meu.

Calm. Şi totuși simt cum vin norii și se anunţă ploi. Furtuni chiar. Şi totul e în regulă atâta timp cât se respectă regulile jocului. Ce păcat că jucătorii nu vor să joace decât după propriile reguli…

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s