Se știe: azi e despre mine!

Aș scrie baliverne, doar ca să vă știu zâmbind. Dar acum sunt egoistă și vreau să aveţi același mood pe care îl am eu.

Nu mai simt sărbătorile de câţiva ani. Nici măcar nu mă mai îmbrac frumos. Arunc pe mine niște haine decente – pe care le-am primit de la femei dar pe care le-ar purta mama – uit intenţionat să mă machiez, oricum mi se pare stupid să mă machiez acasă, în familie. Părul cu cât îmi stă mai cuminte cu atât e mai apreciat. Şi îmi fac prezenţa. Nu știu cum se face că niciodată nu e de ajuns. Salut, răspund politicos la aceleași întrebări – de parcă ar fi aceleași sărbători – dar îmi dau seama că sunt aceleași rude. La ai mei le place, de fapt rudelor le place mai mult că vin la noi unde încap o tonă (și tot timpul se adună maximum) și stau în curte – chestie destul de rară, se pare că.

După ce stau 5 minute în care nimeni nu mai știe ce să mă întrebe interesant, mă retrag subtil (dacă mă întreabă cineva eu merg la baie) și sar pe telefon sau internet și … aţi văzut Avatar. Cam așa e cu lumile astea – realitatea și reţelele sociale.

Fosta mea cea mai bună prietenă, se sperie de mine de fiecare dată în cele 3 ori când ne vedem pe an. Nu se sperie la modul vizibil, interesant și constructiv. Nu, ea se intimidează și nu face decât să ne plictisească cu tăcerea și cu formalităţile. Dacă și ea se mărită …clar eu n-o s-o fac decât beată într-o noapte în Vegas. Dar stai! Ea clar o să se mărite în următorii 2 ani și eu n-o să ajung nici în Veneţia până atunci. Nu prezintă pesimismul nu? Nimeni nu e interesant dacă fixpix suferă de sentimentafuckin’lisme. Toată lumea vrea să audă aceleași răutăţi pe care le aude la telefon și pe net de la ea. Oare de ce? Sunt plictisitoare când devin sensibilă și mă plâng sau mai rău, plâng, nu?

Damn!

luv 4 my fav. Santigold!


Advertisements

5 comments

  1. =))))) probabil esti coplesita de monotonie. Si nu nu imi cer scuze pentru ca s-ar intelege ca mai sus =)))))))

    Like

  2. Nu eşti deloc plictisitoare în momentele astea, căci “le zici” terrriiibiil!! Scrii dumnezeieşte în astfel de momente.. Nici nu mai ştiu acum ce să-ţi doresc: să suferi..aşa..de amorul artei, pe care clar o practici sau să nu mai suferi şi să scrii de amorul scrisului? Dar dacă e să iau în considerare citatul: “arta e de dragul artei; circul e de dragul chetei”, atunci tind să-ţi doresc “tristeţi inspirate”..dar nu-i frumos!! şi cu atît mai puţin sănătos.. aşa că îţi doresc să fii TU, cu bune şi rele, cu balanţa inclinată spre primele.. de amorul tău!!

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s