Sunt de aproape 2 luni în Tenerife şi cu ce mă pot lăuda cel mai tare e că m-am bronzat fain. Plaja la 2 minute cu nisip negru mă strigă aproape în fiecare zi când ies pe balcon, iar dacă lenea mă opreşte cobor la piscină 2 paşi.
Dar trebuie să mai şi muncim, nu-i aşa? că doar suntem români plecaţi peste hotare. In primele săptămâni am făcut ce făceam şi în Cluj: am cautat clienţi să îi conving să se promoveze pe radio. De la radio Guerrilla am trecut la radioul britanic, Coast FM. Diferenţa e de la cer la pământ. Incepând cu drumurile bătute care în Cluj sunt cu praf şi gropi, aici se numesc faleze şi miros a cremă de plajă. M-am gândit mult în timp ce mă plimbam printre palmieri, cum în Cluj mă urcam în autobuse îmbâcsite şi înghesuite, cum eram de îmbrăcată acu 2 luni când încă era iarnă şi cât de fain e să mă plimb acum fix pe coasta sudică a unei insule superbe…
Din păcate, dacă în România se lucrează luna asta de zor, aici n-avem cu cine. Se pare că toată planeta lucrează în mai pentru a-şi strânge bani să vină din iunie în colo. Aşadar, fără prea mult miros de creme în perioada asta. Totuşi mai sunt şi oameni care muncesc. Mi-am găsit un alt job « de vis » în care fac…telesales. Am mai avut o experienţă în telesales în trecut şi mi-a prins foarte bine pentru că aici totul e fără sens. De exemplu, nici măcar n-am trecut prin interviu, (Seba l-a dat pentru mine) prima săptămână se plăteşte ca fiind de training, dar trainingul înseamnă o zi în care le asculţi pe colege cum vorbesc la telefon şi tot ce faci scrii pe o tonă de hărtii pe care le arunci. După două zile am dat şi testul: roll play-ul. Mi-am învăţat lecţia şi am început să vorbesc. A mers mai bine decât credeam. Am pus multe întrebări relevante, iar şefa mea a fost impresionată că m-am prins aşa de repede. Am început să sun şi să nu prea înţeleg britanica (mai ales la nume proprii sau adrese). Nu cred că le-a fost de ajuns să mă asculte o zi să mă dea afară, tocmai de aceea chiar cred că m-au promovat :))
Da, jobul ăsta a durat 5 zile săptămâna trecută (deci 25 de ore), iar acum stau pe tuşă şi aştept clienţii în Tenerife pentru că trebuie să le iau nişte interviuri, să le vând nişte excursii şi să-i conving să participe la o prezentare într-un golf resort. Dacă până acum trebuia să sun englezii să le vând o săptămână de vacanţă în Tenerife, acum trebuie să mă ocup de cei deja aici. Cum spuneam, în luna mai e cel mai gol. Într-un fel e bine pentru că nu e stres, nu sunt tineri morţi de bucurie pe străzi, multe familii ciudate pe plajă etc.
Mi-e dor de nebunia din Cluj din luna asta: festivităţi, festivaluri, studenţi agitaţi, alergături, chefuri de final, schimbatul hainelor, terase deschise…şi mult stres pe mine că am de terminat masterul. Aici nu simt atmosfera aia deloc şi, recunosc, îmi lipseşte un pic pentru că eram obişnuită aşa, iar acum, fiind în vacanţa asta prelungită mă simt vinovată un pic…
Dar staţi voi liniştiţi, faceţi-vă treburile, continuaţi-vă stresul, muncile şi chefurile pentru că vine vara şi o să fiţi şi voi în ditamai vacanţa liniştită. Sau veniţi aici! Spor în toate!!!
Ps: şi pentru că am tot vorbit de întoarcerea în timp hai să ascultăm piesa mea preferată din luna MAI! 😀
Back in Time!!!!