Te invit aici

Şi cum mă uit zilnic la Disney Channel, am descoperit din “The Penguins of Madagascar” cât de nasol poate fi când  îţi pierzi “bounce-ul” – mai ales dacă eşti unul ca King Julien. :) “I like to move it, move it!” Aşadar, dansul este important şi trebuie profitat de el cât mai putem.

La Cluj, una dintre cele mai bune organizatoare de evenimente împreună cu cea mai plină de viaţă fată din Transilvania, vă invită să participaţi la un eveniment dansabil:

Dancers all around Romania, GET ON THE STAGE!

Transilvania Music Event prezinta TME’s DANCE STAGE, cel maimare concurs de hip hop si breakdance din Cluj-Napoca!
Inca de la prima editie TME’s DANCE STAGE aduce cele mai talentate si spectaculoase trupe de streetdance din tara. Mai mult, dansatorii pot participa si la un bboy battle exploziv la sfarsitul concursului de dans!

Premiu formatii: 400 EURO
Premiu bboy: 100 EURO

Inscrierile pentru CREWS se fac pana in data de 11 mai, iar cele pentru BBOY pana in 17 mai, pe adresa: inscrieri@transilvaniamusicevent.ro.

Detalii si regulament pe www.transilvaniamusicevent.ro

Biletul la festival in ziua evenimentului: 10 RON (o bere inclusa)

 

Ah, ce mi-ar plăcea să fiu măcar acolo să vă văd, dar anul ăsta o s-o fac doar online!

Good luck everyone!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Cum am ajuns dezbrăcată pe plajă

Ieri dimineaţa ne-a dus la plajă aproape adormiţi. Căldura de aici te face să îţi fie milă de toţi norii din România şi să stai cât mai mult în apă. Valurile au fost cuminţi şi am navigat pe o saltea. Până când a venit un ferry la 2 paşi în portul din Los Cristianos… Adevărul e că am fost avertizaţi că o să vină ditamai valurile, dar am stat să le înfrunt.

Au trecut câteva minute bune până s-a ridicat primul val. Primul şi ultimul pentru mine pentru că n-am putut să îi fac faţă. M-a luat pe sus, pe la mijloc şi pe jos. M-a spălat, m-a frecat de toate scoicile şi m-a făcut de ruşine. M-a dus pe mal şi m-a lăsat acolo fără slip şi fără nicio carismă. In timp ce mă chinuiam să îmi pun la loc slipul auzeam râsete gălăgioase şi vedeam degete arătând spre mine. Până când m-am ridicat şchiopătând oamenii se ţineau de burtă să nu moară de râs.

Ruşinea ca ruşinea, dar scoicile alea m-au julit ca ultima dată când am căzut cu bicicleta. Graba cu care mi-am tras slipul mi-a pus şi un pumn de nisip în ei cu care am venit acasă… Râdeţi, voi, dar era mai bine de ieşeam şi eu să mă uit la valuri de pe mal cu chiloţii pe mine! Ah, şi am vrut să îmi iau slipul celălalt (mai strâmt). Luaţi aminte şi mergeţi la nudişti dacă nu ştiţi să vă ţineţi hainele pe voi în locuri publice ;)

PS : asta e varianta sexy în care puteam să arăt (maybe next time).

Mai activă şi inactivă

 

Sunt de aproape 2 luni în Tenerife şi cu ce mă pot lăuda cel mai tare e că m-am bronzat fain. Plaja la 2 minute cu nisip negru mă strigă aproape în fiecare zi când ies pe balcon, iar dacă lenea mă opreşte cobor la piscină 2 paşi.

 

Dar trebuie să mai şi muncim, nu-i aşa? că doar suntem români plecaţi peste hotare. In primele săptămâni am făcut ce făceam şi în Cluj: am cautat clienţi să îi conving să se promoveze pe radio. De la radio Guerrilla am trecut la radioul britanic, Coast FM. Diferenţa e de la cer la pământ. Incepând cu drumurile bătute care în Cluj sunt cu praf şi gropi, aici se numesc faleze şi miros a cremă de plajă. M-am gândit mult în timp ce mă plimbam printre palmieri, cum în Cluj mă urcam în autobuse îmbâcsite şi înghesuite, cum eram de îmbrăcată acu 2 luni când încă era iarnă şi cât de fain e să mă plimb acum fix pe coasta sudică a unei insule superbe…

 

Din păcate, dacă în România se lucrează luna asta de zor, aici n-avem cu cine. Se pare că toată planeta lucrează în mai pentru a-şi strânge bani să vină din iunie în colo. Aşadar, fără prea mult miros de creme în perioada asta. Totuşi mai sunt şi oameni care muncesc. Mi-am găsit un alt job « de vis » în care fac…telesales. Am mai avut o experienţă în telesales în trecut şi mi-a prins foarte bine pentru că aici totul e fără sens. De exemplu, nici măcar n-am trecut prin interviu, (Seba l-a dat pentru mine) prima săptămână se plăteşte ca fiind de training, dar trainingul înseamnă o zi în care le asculţi pe colege cum vorbesc la telefon şi tot ce faci scrii pe o tonă de hărtii pe care le arunci. După două zile am dat şi testul: roll play-ul. Mi-am învăţat lecţia şi am început să vorbesc. A mers mai bine decât credeam. Am pus multe întrebări relevante, iar şefa mea a fost impresionată că m-am prins aşa de repede. Am început să sun şi să nu prea înţeleg britanica (mai ales la nume proprii sau adrese). Nu cred că le-a fost de ajuns să mă asculte o zi să mă dea afară, tocmai de aceea chiar cred că m-au promovat :) )

 

Da, jobul ăsta a durat 5 zile săptămâna trecută (deci 25 de ore), iar acum stau pe tuşă şi aştept clienţii în Tenerife pentru că trebuie să le iau nişte interviuri, să le vând nişte excursii şi să-i conving să participe la o prezentare într-un golf resort. Dacă până acum trebuia să sun englezii să le vând o săptămână de vacanţă în Tenerife, acum trebuie să mă ocup de cei deja aici. Cum spuneam, în luna mai e cel mai gol. Într-un fel e bine pentru că nu e stres, nu sunt tineri morţi de bucurie pe străzi, multe familii ciudate pe plajă etc.

 

Mi-e dor de nebunia din Cluj din luna asta: festivităţi, festivaluri, studenţi agitaţi, alergături, chefuri de final, schimbatul hainelor, terase deschise…şi mult stres pe mine că am de terminat masterul. Aici nu simt atmosfera aia deloc şi, recunosc, îmi lipseşte un pic pentru că eram obişnuită aşa, iar acum, fiind în vacanţa asta prelungită mă simt vinovată un pic…

 

Dar staţi voi liniştiţi,  faceţi-vă treburile, continuaţi-vă stresul, muncile şi chefurile pentru că vine vara şi o să fiţi şi voi în ditamai vacanţa liniştită. Sau veniţi aici! Spor în toate!!!

Ps: şi pentru că am tot vorbit de întoarcerea în timp hai să ascultăm piesa mea preferată din luna MAI! :D

Back in Time!!!!

ziua barbatului…meu

5 mai – ziua tuturor barbatilor. 6 mai – ziua lui Seba. Dragul de el are un intreg weekend sa i se spuna la multi ani si sa sarbatoreasca in stiluri. Azi m-au luat toti baietii din gasca pe sus sa mergem in Siam Park, regatul apei. No aici chiar ca ai absolut tot ce vrei sa te simti bine in apa: peste 10 topogane, terase, magazine, o plaja cu nisip alb, o bucatica de ocean artificial unde vin niste valuri perfecte la bataia gongului, foci si chiar si rechini (bleak, ce nu-mi plac).

Iata cum ne-am inceput noi aventura in Siam Park:

1. Ne punem cate 2 pe niste colace imense si mergem pe un raulet intr-un labirint ce te duce printre toate celelalte atractii. Eu cu Seba ne-am ratacit si n-am parcurs tot drumul. Este numit “Raul lenes” ce te poarta usor prin parc, unde vezi oameni stand la plaja, treci pe sub cascade, te imping oamenii nerabdatori sa fie primii, te impingi si tu cum poti sa nu ramai ultimul si ajungi chiar sa te urce pe o banda rulanda :) ).

2. Urmatoarea oprire: topoganul pe burta. Pe asta n-am avut curaj sa merg din prima. Te pui pe un isopren cu manere si cobori pante pe apa. Cand am reusit mi-am julit putintel cotul…

 

3. Hai sa mergem la “palnie”!!! Palnia asta e de fapt un vulcan imens in care ori cobori rapid printr-un tunel intunecos si ajungi la nucleu unde te invarti bine pana sa zbori din nou afara. Aici auzi zgomote de eruptie si mai vezi si jocuri de lumini. Poti sa alegi intre vulcan sau dragon. Dragonul e mai periculos. El te inghite si apoi te scuipa undeva intr-o palnie unde zici ca esti in burta lui. E cea mai tare senzatie cum te amesteca apa aia ca intr-o oala imensa! Pe asta ne-am dat de cel putin 10 ori. Cel mai fain e ca poti sa te dai cel putin 2 si maxim 4 oamenio intr-o tura.

 

 

 

 

 

 

 

4. Dupa nebunia asta a trebuit sa le luam pe toate la rand: Serpii junglei, Gigantul si nu mai stiu cum il cheama pe ultimul, dar astea au fost dragute si pentru copii ca sa ma dau mare ca m-am dat deja pe cele cu dificultatea cea mai mare :) )

5. Dupa aproape 5 ore de topogane am mers si noi la plaja cu intentia sa ne odihnim. Pana am auzit gongul si am vazut cum toata lumea fuge spre un baraj mare. De acolo au inceput sa creasca valuri uriase cu care ne-am luptat asa de fain… Seba era cel mai fericit pusti pe care l-am vazut vreodata. Cateodata sa ii vezi fata plina de fericire a cuiva te face sa te simti mai bine ca niciodata. As fi facut orice sa il vad cat mai mult asa de fericit si …am facut! Am fost cu el inca o ora pe toate topoganele. Mai putin unul…

6. The Tower of Power!!!

Cine are curajul sa se dea pe un topogan de 28 de metri inaltime aproape vertical??? Seba! bineinteles si Alex cu Dani, insa Liviu cand a ajuns sus a preferat sa se intoarca pe scari – m-am  bucurat ca n-am fost singura fricoasa! :) )

Trebuie sa ai curaj pentru fiecare dintre aceste aducatoare de adrenalina si senzatii. Pentru un fricos sunt multe posibilitati de a ti se intampla ceva rau. Ma bucur ca azi mi-am depasit toate fricile si am trait senzatii puternice. Eu am avut mari retineri, dar noro ca am facut-o (pe fiecare dintre ele) pentru ca asta inseamna ca sunt un gram mai puternica. Desi mi-am julit un pic cotul si bucile, au meritat toate cele  6 ore de nebunie in apa. Trebuie sa veniti aici! :D

7. Finalul!!! pentru ca la inceput am scurtat labirintul am luat din nou starstul si, surpriza! am ajuns printre rechini!!!

 

A fost cea mai frumoasa zi a barbatului pe care am sarbatorit-o nu cu mici si bere, ci cu topogane, valuri si colace :) ) Dar in seara asta incepe o noua zi: a lui Seba! La multi ani!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! Iti doresc un miliard de zile frumoase pline de iubire si un catralion de noroc cu care sa construiesti lucruri, oameni si povesti! Te iubesc! :*

Aprilie in Tenerife

Multumesc vulcanilor oceanici pentru ca au creat franturi de paradis. Multumesc fortelor naturii pentru recifii de corali si scoicile uriase ce se inmultesc incredibil de interpretabil :) ))

O mare albastra e ca un monstru viu si imblanzit. Pana ce il provoaca natura si se razbuna pe tot ce ii sta in cale… Nu as mai vrea atunci sa fiu in preajma.

Cand eram mica abia asteptam vara sa merg la mare. Aveam 4 luni cand am vazut prima data marea si de atunci aproape in fiecare an trebuia sa ajung la mare. In 2010 am fost chiar de 2 ori, iar in 2011 am vazut-o din mai mai multe tari. Senzatia pe care o aveam cand vedeam marea copil fiind, e o bucurie de nedescris: din tren, spre orizont, de unde soarele rasarea din apa. “Treziti-va, copii, sa vedeti rasaritul!” Era un must sa ma trezesc inainte cu 2 ore sa opreasca trenul sa privesc rasaritul si n-am zis niciodata “nu”. Cred sunt printre cele mai frumoase amintiri din copilarie. Cele 7 zile erau magice. O multime de prieteni (temporari, din pacate, pentru ca n-avem facebook, nici macar messenger pe atunci) de care o sa imi aduc aminte si pe care mi-as dori sa ii rentalnesc. Aventuri colindand statiunea (da, in Romania, asa era in anii ’90, dragii mamei), aventuri la discoteca – unde intram mintind ca mi-am uitat buletinul acasa – doamne, cat mai asteptam sa implinesc 17 ani, sa ma lase si pe mine sa ma machiez, sa stau mai mult seara, sa fiu adolescenta ! acum nici nu stiu unde au zburat ultimii 7 ani, sau ce am facut atata vreme.

Stiti sentimentul despartirii de cineva drag? un prieten sau un viitor fost prieten? exact asa era in ziua cand plecam de la mare. Cel putin jumatate de drum cand derulam tot ce am facut. Cealalta jumatate era curiozitatea de ce ne asteapta nou acasa. Cel mai dureros era cand plecam indragostita si stiam ca nu ne vom mai vedea niciodata (marea era la 12 ore distanta cu trenul si un an pana data viitoare).

Daca in ultimii doi ani am vazut marea de 7 ori, anul acesta o vad in fiecare zi. Din martie 2012 m-am mutat in Tenerife. Da, stiu, aici nu e mare, e ditamai oceanul. Si nu e Bulgaria in vecini, ci tocmai Africa. E incredibil tot arhipelagul. Vulcanii, cactusii, palmierii soparlele si chiar si soparlele – un imens pamant nascut din mare ce lasa viata sa se dezvolte. Pana acum n-am fost decat pe Tenerife ; Gomera se vede extraordinar – zici ca e un dinozaur adormit ce e pe cale sa fie calcat pe coada. Sincer, ma sperie imensitatea naturii din centrul insulei sau puterea oceanului cand e nervos. Sunt si istorisiri despre cum poate disparea oricand aceasta insula printr-o crepatura adanca depeste un km ce s-a format in centrul ei. Daca o jumatate de insula se scufunda se va forma un val ce va ajunge chiar si in SUA ce va sterge omenirea. Planeta noastra pare a fi un glob de apa cu insule plutitoare ce au cateva miliarde de ani vechime si tot atea populatie umana. Restul sunt plante, animale si cativa dintre fostii mei prieteni. Glumeeeeeeesc ! :) ))

Anyway, sa trecem la treaba !!! In primul rand, pe 17 aprilie, am implinit aproape 25 de ani. Partea buna e ca a fost o petrecere chiar tare (cu tort, sampanie, cocktailuri, trandafiri si muuulte shoturi), dar partea rea e ca m-am cam inmuiat si tre’ sa incep sa merg la sala. In al doilea rand m-am facut asistenta de magician ! Alex, prietenul nostru din Tenerife s-a inspirat de la prietenul nostru Cristi Gog din Cluj si s-a facut magician. Impreuna am invatat o multime de trucuri si urmeaza sa avem primul nostru spectacol pentru romanii din Tenerife fix de ziua lui Alex, pe 26 aprilie. Asadar, cei care doriti sa ne vedeti, va rog trimiteti « magic fixpink » la nr de telefon 1234* pentru live show. Tarif indubitabil :) )

Sunt deja de peste o luna in Tenerife. Azi a fost o zi faina. Foarte calda pentru plaja, m-a muscat pentru prima data o meduza, am ajutat la transformarea unui pub si am invatat un truc nou de magie. Imi plac mai mult zilele productive in care suntem activi. Bineinteles ca cele mai frumoase sunt cele in care vizitam cate o bucata din insula : ba Teidele, ba Gigantii, ba Masca, ba un alt resort luxos sau pur si simplu cunoastem oameni noi. Aici diversitatea si frumusetea te scoate din casa si iti da posibilitatea sa zici in fiecare zi “wow, suntem in Tenerife!”

Luna aprilie, cu tot cu sarbatorile ei, e doar o alta luna de venit in vacanta pentru turisti. Aici e greu sa fii localnic si sa mergi in fiecare zi la job cand vezi mii de turisti ce cauta doar relaxare ziua si distractie noasptea. Te enerveaza. Dar ce misto e sa n-ai grijile din Romania, sa nu te plictesesti de anotimpurile si schimbarile lor, de aceleasi localuri si aceleasi obiceiuri greu de schimbat. Fara suparare, dragi prieteni, mi-e dor de voi, dar va prefer aici unde putem merge la plaja tot anul, nu doar la strand in weekend si unde putem vedea si muntele si marea in aceeasi zi. Nu contest si recunosc ca mi-e dor de Cluj unde sunt cateva locuri superbe si de neilocuit, dar per total, mai degraba stau pe plaja decat in parc. Imi doresc sa pot sa raman cat mai mult prin locuri asa frumoase, sa vad si altele si sa imi gasesc locul preferat. Mai am in plan o alta tara anul acesta, dar inca va las in suspans.

Sper ca ati avut sarbatori frumoase, ca aprilie v-a adus bucurii si va multumesc pentru urarile si gandurile bune trimise. Mie mi s-a stricat cartela fix de ziua mea si telefonul mi-e stricat pana joi cand primesc pachet din tara (deci trimiteti-mi acum ce v-a ramas:)))

PINKisses!!!

Tenerification

Cine nu s-a uitat la “Californication”…nu cred ca si-a imaginat prea mult cum e sa locuiesti aproape de ocean, sa vezi palmieri pe orice strada si sa mergi la plaja cand ai chef. Sau sa ti se para tot peisajul atat de normal incat sa mergi la plaja doar cand te plictisesti. Zilele astea, pentru ca a batut vantul, plaja a fost un desert, iar valurile prea salbatice, m-am uitat la sezonul 5 din Californication. Daca in primele sezoane a fost mult sex, in ultimul se vorbeste numai despre sex! In a sexual way :) Oricum, plaja din Malibu si toata frumusetea Californiei nu lipseste din peisaj, chiar daca e regasita in tipicul oamenilor cu bani, fara scrupule sau moralitate. This is how they do! Si daca vorbim de filme, azi am aflat ca unul dintre prietenii pe care ni i-am facut aici pe insula, Billy, joaca in “Clash of the titans 2”. Abia astept sa vad filmul! Nu numai pentru ca se filmeaza pe Vulcanul Teide, ci si pentru ca am ras un pic la prima parte, nu-i asa baieti? :) )

Tenerification! asa ma simt. Dorm pana la ora 2-3 (ora Romaniei), canta canarii la geam, bate soarele si toti ne cheama la plaja. Ne luam prosoapele si cremele si in 5 minute suntem in multime. Vreau sa ma lupt cu valurile, dar mi-e lene. Vreau sa impartasesc cu cineva, dar lumea fuge intr-una dupa soare sau nu se vede de nisip. Adevarate furtuni de nisip. Nici nu va inchipuiti cum aratam: ca si copiii aia ce se tavalesc cu tot corpul prin nisip si nici nu ii intereseaza sa se spele. Diferenta e ca noi nici nu ne miscam. Soarele arde, insa vantul danseaza pe muzica electronica si alunga oamenii. Unora le-a luat valul cearsafurile sau le-au spalat picioarele. Amuzant si chinuitor. Fugim la piscina. Apa e limpede, sezlongurile sunt gratis si nu ne bate vantul in spatele hotelului. Da, locuim intr-un fost hotel. Acum imi dau seama ca nici macar nu am indraznit sa visez vreodata ca o sa locuiesc intr-un hotel mai mult de 2 saptamani cat era un sejur la mare. Intotdeauna mi-am dorit sa mai stau cateva zile, tot timpul mi-a placut patul, noptiera si dulapul cu hainele exacte pe care trebuia sa le schimb de 3 ori pe zi – slabiciunea mea. Acum…le am fara grija numaratului zilelor ramase pana la plecare – cel putin nu inca 2 luni. Cat de minunat poate fi sa ti se indeplineasca un vis pe care nici nu ai indraznit sa ti-l doresti ?

Oceanul, faleza, multimea de plaje, nisipurile in culori diferite, palmierii de pe fiecare strada, cactusii in fiecare curte, turistii, piscinele, cosumele de baie si mirosul de crema de bronzat… Toate in fiecare zi fac un fenomen pe care il numesc atat de simplu : TENERIFICATION !

De pupat

Cred ca am mai discutat despre saruturi, pupici sau buze. Stiu sigur ca v-am marturisit cel putin o data defectul calitativ al meu de a (ma) pupa. :) Un sarut poate opri razboaie, poate instaura pacea sau duce la nasterea unei familii intregi. Bineinteles, nu toate saruturile sunt pozitive sau duc la ceva frumos. Exista si regrete care incep cu un sarut. Anyway, hai sa vedem niste “instrumente de pupat”:

 

Sursa: Lavazza – LIPS de la IQads

Love the adds, love the colors and all the ideas :D
You can do a lot with a pair of lips, don’t you? :)

De la Domnisoara de Onoare pe plaja in Tenerife!

Martie in 2012 mi-a adus mai mult decat martisoare, flori si zilele de nastere ale mamei si bunicii. Mi-a adus stresul, bucuria si mandria unui eveniment special si o sansa minunata de a vedea inca un loc minunat al lumii: Tenerife!

Dupa ultimul eveniment – T-Dance Fashion Show -  Ioana Alina Mihet (Dis Dance si Diva Handmade) mi-a propus  sa facem un eveniment pentru viitoare mirese. Mie mi s-a parut minunata ideea si nici n-am realizat ca de fapt sunt o multime de lucruri despre organizarea unei nunti despre care eu nici n-am auzit. Ei, noroc cu acest eveniment numit de noi “Workshop de nunta – Domnisoarele de onoare” unde am invitat peste 30 de specialisti in tot ce inseamna alegeri de locatie, invitatii, prajituri, coafor, manichiura, machiaj sau luna de miere. A fost incredibil sa descoperim cate secrete poate dezvalui un barman, dar si cum poti avea un adevarat spectacol la nunta alaturi de caricaturisti sau mentalistul Cristian Gog – pe care l-am vazut cu o seara inainte la Romanii au talent.

Pentru mine a fost drumul mai interesant, nu destinatia. Toata organizarea evenimentului, de la gasirea locatiei (da, si noua ne-a fost greu sa o gasim), pana la intampinarea invitatilor si aranjarea prajiturilor a fost o intreaga aventura demna de ecranizare (asa, peste cativa ani).

Si pentru ca martie 2012 a fost cel mai incarcat de lucruri noi si surprize, a venit si vestea ca voi pleca in Tenerife asa…pana la vara cand va fi cald si la noi. Da, stiu, si voi vreti!  Fiind prima data cand plec pentru o perioada mai lunga si tocmai in TENERIFE, bineinteles ca ramas bun-urile au fost multe si…triste. Tot familionul meu a fost prezent la eveniment, dupa care mi-au oferit cadouri (de nunta mai degraba – desi nu sunt viitoare mireasa) si, evident, lacrimi, de parca nu ma mai intorc – asta ramane insa de vazut :)

Acum sunt in Tenerife. La mii de kilometri de voi unde am soare, plaja, nisip, stau intr-o camera de hotel (pentru 3 luni!!!) si mai am de vizitat mult din insula pana sa fiu sigura daca e mai frumos aici decat in Monte Carlo :) pentru ca se aseamana mult. Aseara am cunoscut niste nemti si englezi care nu au incetat sa se minuneze cum la varsta mea am reusit atat de multe lucruri… V-am spus eu ca martie lui 2012 este plin de noutati si mandrie!

O sa raspund la toate intrebarile voastre despre Tenerife pe parcursul sederii mele aici, o sa mai scriu cand ajung in camera si o sa pun si poze. Pana atunci trebuie sa revin la Domnisoarele de Onoare si sa multumesc urmatorilor:

  1. Alina Muresan, Ana Orlov si Cosmina Misca pentru sustinere si ajutor – ele au fost domnisoarele mele de onoare! (le vedeti in poza de mai jos)
  2. Partenerilor media si prietenilor mei: Sigina, Stilistele, RM Production, Baboom, Studcard, Zile si Nopti, Moda si ceva mai mult, O nunta superba etc.
  3. Iguanitza, Roz sau nu, My Plaster Craftings si Maria Felea pentru prezenta, servicii si promovare – imi pare rau ca n-am apucat sa stam de vorba, sa ne cunoastem mai bine, sunteti minunate si sper sa mai avem ocazia sa colaboram. Da, si Alina Ceusan care a oferit un giveaway, dar n-a mai ajuns.
  4. Ioana Alina Mihet pentru toata prezentarea si sustinerea programului – cea mai grea misiune a fost a ei!
  5. Tuturor celor ce au avut incredere in noi si ne-au spus lucruri frumoase
  6. Tuturor invitatilor si participantilor!
  7. Parintilor, Nasilor, Finilor, Matusilor care m-au sustinut cu prezenta si cadourile :) Noroc cu acest eveniment ca altfel ne vedem numai la nunti si botezuri :) )

Uite si poza mea preferata!

Image

Multumesc Oana Lupas pentru minunatele rochii pe care le-am prezentat!

 

Restul de poze si filmari le puteti vedea pe pagina de facebook si la ProTV Cluj.

Va pup si sa-mi scrieeeeti! :D

This entry was posted on March 22, 2012, in Uncategorized. 5 Comments

There isn’t pink?

Culoarea ia naştere în ochii şi în mintea noastră. Atunci când te uiţi la un obiect roz, tu vezi, de fapt, lungimi de undă ale luminii. Rozul apare datorită unor lungimi de undă ale luminii ce sunt reflectate, în timp ce altele sunt absorbite sau şterse şi se formează pigmenţi.
Aşadar rozul este o culoare care se reflectă şi nu transmisivă, pe care o poţi percepe datorită luminii ce pică pe obiecte.

Primul care a venit să contrazică acest lucru a fost Jill Morton, profesoară la Universitatea din Hawai.

Ea a declarat: “Rozul este o culoarea, bineînţeles. Într-adevăr rozul nu este parte a spectrului luminos, ci este o culoare, ce trebuie combinată pentru a genera. Dacă luaţi un tub de vopsea roşie şi veţi adăuga puţin alb, veţi obţine roz. E drept că rozul nu apare în culorile curcubeului, dar se poate obţine ca şi nuanţă.”

Citeste mai mult pe REALITATEA.NET

Viata-i di vina!

Nici n-am avut explicatii pentru stresul, nervii, tensiunea si tristetea acumulata in ultima luna pana azi. O noua cercetare a descoperit o legatura stransa intre singuratate si sanatatea subreda. Se pare ca si arterele se intaresc si sufera cand corpul uman nu are viata sociala. In ultima perioada, mai exact de cand mi-am parasit jobul, arterele mele au luat-o razna, iar subconstientul meu mi-a spus ca am nevoie sa fiu singura si linistita sa le calmez. WRONG! de exact opusul aveam nevoie: iesiri in oras, parc, cluburi, vizite oriunde sunt oameni si mai ales “nedeprimati” care sa ma detensioneze.

Ba mai mult, mi-am luat si o saptamana de izolare, acasa, unde n-am nici net, nici oameni sa ma viziteze, niciun stres. Pacat ca am ales reteta unei si mai lungi prelungiri de vreau sa doooooooorm, sa fiu singura, sa nu mai fac nimic. O boala urata, plictisitoare si … molipsitoare. Asa ca, cei slabi si fara chef, nu ma sunati, nu ma chemati pentru ca se ia! Dar, hey! Viata-i de vina!

 

 

PS: fix peste 2 saptamani imi iau zborul in tarile calde! ne vedem la vara cand se face si aici cald.

PPS: oricum acum sunt “bolnava” de toate cele plictisitoare, o sa imi revin in 3 luni.